• NU? sau NU! Decizi tu!


    Una din problemele adolescenţilor de azi, dar şi a celor de ieri, cred, este incapacitatea lor de a spune un  simplu „Nu”. Va prezint aici cîteva exemple extrase din lucrul sau din observaţiile mele asupra adolescenţilor. Astfel:
     „Nu pot să spun NU prietenului, colegului, atunci cînd el vrea să meargă la magazinul de la colţul şcolii, ca să-şi procure ceva. Merg cu el, deşi nu-mi face mare plăcere, mai ales că afară e frig şi nu mai reuşim să ne luăm şi hainele...”
    „Nu pot să spun NU prietenei, atunci cînd ea mă roagă insistent s-o însoţesc la ... veceu, deşi organismul meu nu-mi dă de ştire că aş vrea să-mi satisfac careva necesităţi fiziologice.”
    „Nu pot să-i spun NU unui coleg, care nu s-a pregătit de lucrarea scrisă şi îmi face semne disperate să-l ajut. Trebuie să-l ajut, chiar dacă risc să fiu sancţionat de profesor şi să prezint la rîndu-mi un rezultat mai slab, deoarece trebuie să mă concentrez şi la lucrarea colegului”.
    „Nu pot să spun NU atunci cînd gaşca îmi propune să fumez, deşi ştiu că asta nu face bine sănătăţii...Cum sa spui NU găştii? Risc sa fiu dat afară!”
    „Nu pot să spun NU prietenului/ iubitului meu, atunci cînd el vrea să se culce cu mine, la doar cei 15 ani ai mei. Nu pot să-i spun NU!- e prima şi posibil ultima mea iubire şi nu vreau s-o pierd!”.
    „Nu pot să spun NU, atunci cînd un coleg îmi propune un pacheţel cu o substanţă oarecare. Cum aş putea să-i zic NU? Asta ar însemna să refuz „raiul care vine pe pămînt” şi marea fericire pe care urmează s-o simt dacă consum asta.”
    „Nu pot să spun NU, atunci cînd trebue să mai beau un pahar de tărie, deşi nu mai pot..., dar trebuie „să-l respect” pe cel care mi-l întinde, astfel nu „mă lămăiesk” şi demonstrez că sunt „paţan” adevărat”.
    Astfel din „respect şi iubire” pentru gaşcă, coleg, prieten, iubit,  încep să fumez, să consum alcool, mă droghez, mă antrenez în relaţii sexuale neprotejate etc.
    Dar unde este respectul şi iubirea de sine???
    E greu să spui NU... de mici am învăţat că a spune NU, vine la pachet cu supărarea celor apropiaţi şi cu sentimentul nostru de vinovăţie. Mama se supăra dacă îi spuneai NU şi refuzai să te duci să cumperi pîine. Cînd suntem puşi în situaţia de a spune NU, ne temem să nu supărăm pe alţii şi apoi să ne simţim vinovaţi pentru asta, deşi acum nu mai este vorba de „procuratul pîinii”.
    Vă prezint cîteva îndrumări pentru a putea spune NU:
    -A putea să spui NU se învaţă, trebuie doar să exersezi;
    -Analizează propriile priorităţi şi obiective ale vieţii;
    -Analizează-ţi şi propriile emoţii. Cel căruia îi zici NU ar putea să se supere, tu cum te vei simţi dacă accepţi? Bine?
    -Învaţă să te respecţi;
    -Fii responsabil pentru sine. Evită dorinţa de rezolva mereu problemele altora;
    -Nu te pune pe locul doi, făcînd lucruri care nu corespund obiectivelor, valorilor, scopurilor şi stării tale de fericire.
    -Fii propriul tău judecător. Tu decizi ce e mai bine pentru tine! Cînd eşti propriul tău judecător, nu poţi fi manipulat de alţii.
    -Ţine minte: este mult mai uşor să refuzi, decît să regreţi că n-ai făcut-o la timp!;
    -Fii consecvent. După  refuz ar putea urma un şir de argumente pentru a te convinge să accepţi. Ascultă cu calm şi refuză din nou.
    -Nu-ţi justifica amănunţit refuzul. NU ar putea fi un simplu NU.
    -Nu trece în cealaltă extremă. Nu poţi spune NU mereu. Sunt multe lucruri care merită din partea ta un mare DA!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu